România, la 90 de zile fără un Guvern cu puteri depline. Criza politică începe să producă efecte economice și administrative

Blocajul politic începe să genereze efecte tot mai vizibile atât în administrație, cât și în economie.

Șapte miniștri interimari ai cabinetului demis funcționează cu mandate expirate de 54 de zile, după ce termenul constituțional de 45 de zile pentru exercitarea interimatului a fost depășit încă din 10 iunie. În paralel, șase Hotărâri de Guvern au fost suspendate de instanță, iar proiectul noii Legi a salarizării a fost blocat, pe fondul contestării legalității actelor emise de un executiv aflat într-o situație juridică fără precedent.

Lipsa unui guvern stabil a afectat și implementarea unor proiecte majore finanțate prin PNRR. Mai multe măsuri care ar fi trebuit adoptate prin Hotărâri de Guvern au fost mutate în Parlament, inclusiv Strategia privind conservarea biodiversității, de care depind fonduri europene de aproximativ un miliard de euro. Alte jaloane și reforme aflate în joc însumează aproape 4 miliarde de euro.

Criza politică este amplificată de imposibilitatea formării unei majorități parlamentare. După eșecul încercărilor de desemnare a lui Eugen Tomac și Adrian Veștea pentru funcția de premier, negocierile dintre partide au rămas fără rezultat. Ultimele consultări oficiale de la Cotroceni au avut loc în urmă cu peste o lună, iar de atunci nu a fost anunțată nicio nouă nominalizare.

Pe fondul acestei instabilități, agenția de rating Fitch avertizează asupra costurilor economice ale blocajului politic. Instituția atrage atenția că incertitudinea afectează strategia fiscală a țării, întârzie reformele asumate prin PNRR și poate conduce la pierderea unor fonduri europene importante. Fitch estimează că reducerea deficitului bugetar va fi mai dificilă decât se anticipa, în timp ce datoria publică ar putea ajunge la 64,5% din PIB până în 2028.

Raportul mai indică riscuri legate de creșterea inflației, majorarea costurilor de finanțare și dependența tot mai mare a României de finanțarea externă. În același timp, agenția estimează că economia românească se va contracta cu 0,6% în 2026, înainte de o eventuală revenire în anii următori.

Pentru a evita blocarea unor jaloane importante din PNRR, Parlamentul se reunește într-o nouă sesiune extraordinară, urmând să dezbată proiecte considerate esențiale pentru accesarea fondurilor europene. Președintele Nicușor Dan a recunoscut existența unei îngrijorări privind situația politică și a declarat că românii sunt „exasperați de dezbaterile politice sterile”, susținând însă că există consens asupra obiectivelor strategice majore ale țării.

La trei luni de la căderea Guvernului și fără o soluție politică la orizont, România traversează una dintre cele mai lungi perioade de instabilitate guvernamentală din ultimii ani, iar efectele încep să se resimtă dincolo de scena politică, în economie, investiții și administrația publică.

(sursa foto: digi24.ro)