Ilie Bolojan, avertisment pentru noua guvernare după datele INS: „Sper să nu-și bată joc de moștenirea primită”

Ilie Bolojan a transmis un mesaj ferm după publicarea celor mai recente date privind economia României. Fostul premier susține că rezultatele Institutului Național de Statistică infirmă scenariile privind prăbușirea economiei și eșecul ajustării fiscal-bugetare. În același timp, acesta avertizează noua guvernare să nu compromită ceea ce consideră a fi rezultatele mandatului său.
„Le-am lăsat o economie care a reînceput să crească și un buget stabilizat. Sper să nu-și bată joc de moștenirea primită”, a transmis Bolojan.
Mesajul apare într-un context economic și politic complicat. România a înregistrat o creștere importantă a PIB-ului în trimestrul al treilea, dar datele cumulate pentru primele nouă luni arată în continuare o contracție față de anul trecut. În același timp, reducerea deficitului bugetar rămâne una dintre principalele provocări ale noului Executiv.
Bolojan susține că economia a început să se redreseze
Fostul premier și-a construit argumentul în jurul cifrelor publicate de INS, care indică o creștere economică de 2,1% în trimestrul al treilea din 2026 comparativ cu trimestrul precedent.
Avansul a fost calculat pe baza seriei ajustate sezonier. În raport cu aceeași perioadă a anului trecut, PIB-ul a crescut cu 0,1% pe seria brută și cu 0,3% pe seria ajustată sezonier.
Pentru Bolojan, aceste rezultate arată că scenariile privind o prăbușire a economiei nu s-au confirmat. Fostul premier a susținut că România a început să își reia creșterea și că măsurile de ajustare fiscal-bugetară nu au dus la rezultatul extrem de negativ despre care au vorbit criticii.
Totuși, datele trebuie privite în ansamblu. În primele nouă luni din 2026, PIB-ul a scăzut cu 0,3% față de perioada similară a anului trecut, pe seria brută. Pe seria ajustată sezonier, diminuarea a fost de 1%.
Prin urmare, economia a avut un trimestru mai bun, dar redresarea nu este încă una consolidată.
Avertismentul adresat celor care preiau guvernarea
Mesajul lui Bolojan este îndreptat și către noua putere, căreia îi transmite că trebuie să păstreze echilibrul economic și bugetar. Fostul premier consideră că rezultatele obținute nu trebuie compromise prin decizii care ar putea afecta finanțele publice.
În aceeași intervenție, Bolojan a criticat PSD și a afirmat că social-democrații au dorit puterea, dar par să nu fie capabili să își asume guvernarea în interesul țării.
Afirmațiile arată că disputa politică privind responsabilitatea pentru situația economică este departe de a se încheia. Fostul premier încearcă să își apere bilanțul și să plaseze responsabilitatea pentru evoluțiile viitoare în sarcina celor care conduc în prezent.
Pentru noul Executiv, testul va fi menținerea creșterii economice și continuarea reducerii deficitului, fără afectarea investițiilor.
Deficitul bugetar a coborât la 3,81% din PIB
Unul dintre argumentele invocate în favoarea politicilor de ajustare este evoluția deficitului bugetar.
Potrivit datelor Ministerului Finanțelor, deficitul bugetului general consolidat a ajuns la 78,3 miliarde de lei după primele nouă luni din 2026, echivalentul a 3,81% din PIB.
În aceeași perioadă a anului trecut, deficitul era de aproximativ 102,47 miliarde de lei, respectiv 5,31% din PIB. Reducerea înregistrată este de aproximativ 24,17 miliarde de lei.
În paralel, investițiile publice au ajuns la aproximativ 107,77 miliarde de lei. Datele arată că diminuarea deficitului a fost însoțită de menținerea unui nivel ridicat al investițiilor, susținute în parte prin finanțare europeană.
Cu toate acestea, situația bugetară rămâne delicată. România trebuie să respecte ținta de deficit pentru întregul an și să gestioneze presiunile generate de cheltuielile publice, datoriile și obligațiile de finanțare.
Fondurile europene, esențiale pentru continuarea investițiilor
Un alt punct sensibil pentru noua guvernare îl reprezintă atragerea fondurilor europene. Proiectele finanțate prin PNRR și prin programele europene clasice pot susține investițiile în infrastructură și modernizarea economiei.
Întârzierile în îndeplinirea jaloanelor sau blocarea unor proiecte ar putea avea efecte asupra finanțării și asupra ritmului investițiilor. Din acest motiv, continuitatea administrativă și capacitatea instituțiilor de a implementa proiectele vor conta în perioada următoare.
Bolojan a susținut că România a făcut pași importanți în atragerea fondurilor europene în timpul mandatului său. Aceste afirmații fac parte din bilanțul prezentat de fostul premier, iar evaluarea rezultatelor va depinde și de sumele efectiv încasate și de proiectele finalizate.
Ce se întâmplă dacă revenirea economică nu continuă
Creșterea de 2,1% din trimestrul al treilea reprezintă un semnal încurajator, însă nu garantează că economia va continua pe aceeași direcție. Evoluția din ultimele luni ale anului va conta pentru bilanțul economic din 2026.
Dacă avansul se menține, România ar putea încheia anul cu semne mai clare de redresare. Dacă economia încetinește din nou, presiunea asupra bugetului și asupra politicilor guvernamentale ar putea crește.
În acest context, avertismentul lui Ilie Bolojan are o miză politică, dar și una economică. Fostul premier cere noii guvernări să păstreze echilibrul bugetar și să nu compromită investițiile, în timp ce datele oficiale arată că redresarea este începută, dar încă fragilă.



